Inca din cele mai vechi timpuri padurea si-a dovedit intelepciunea, fiind factorul determinant in mentinerea echilibrului mediului inconjurator, cum numai ea este capabila, deoarece indeplineste numeroase functii.
Defrisarea padurilor a contribuit la cresterea ariditatii climatului, intensificarea vitezei vanturilor, cresterea continutului dioxidului de carbon in atmosfera si scaderea continutului oxigenului care conduce la agravarea incalzirii globale, la degradarea solurilor, aparitia inundatiilor, disparitia sau reducerea masiva a efectivelor unor specii de plante si animale.
Cum este posibil acest lucru ? Padurea stie tot si actioneaza cu o perfectiune care depaseste cu mult perfectiunea celui mai sofisticat ceasornic.  
Cum se opune aridizarii climatului ? Actioneaza ca o frana la baza norilor pe care ii opreste deasupra ei, favorizand caderea precipitatilor, contribuie la cresterea umiditatii atmosferice prin procese de evapotranspiratie.

Cum reduce viteza vantului ? Isi expune trunchiurile viguroase ca platosa in fata furtunilor, in asa fel incat atunci cand acestea ajung in zona asezarilor omenesti isi reduc puternic din intensitate.  Isi sacrifica chiar lastarii mai tineri, sau trunchiurile mai imbatranite si apar asa-numitele “doboraturi de vant“, astfel incat sa micsoreze viteza acestuia pentru a ne proteja noua locuintele.

Cum contribuie la cresterea continutului oxigenului din atmosfera terestra si la scaderea continutului dioxidului de carbon ? Cat se poate de simplu: este miracolul numit fotosinteza, care inca de la inceputurile planetei a facut posibila formarea unei atmosfere bogate in oxigen si a pregatit cu multa minutiozitate pe parcursul a sute de milioane de ani, mediul propice pentru aparitia omului pe acest pamant.

Cum impiedica formarea inundatiilor si reduce degradarea solurilor?  O mare parte din apa precipitatiilor este retinuta pe trunchiuri, ramuri frunze , de unde se prelinge spre sol si se infiltreaza in panzele freatice. In absenta padurilor toata apa din precipitatii se scurge pe versant si ajunge in albia raurilor provocand viituri puternice. Si cum apa din precipitatiile torentiale are o forta uriasa, atunci cand cade pe un versant despadurit, ataca solul si chiar rocile din subsol pe care le erodeaza puternic. In multe situatii se dezvolta numeroase santuri (rigole, ravene, torenti ) cu densitate mare, asa-numitele “badlands-uri“ care scot terenul respectiv de sub orice forma de utilizare economica.

Nu trebuie sa uitam ca padurea este mediul de viata a numeroase specii de animale si plante, iar reducerea padurilor este sinonima cu reducerea habitatului lor, cu reducerea masiva a efectivelor lor. De aceea apar si situatii tot mai numeroase in care animalele salbatice, private de mediul lor natural, ataca gospodariile oamenilor, sau coboara noaptea pe furis in localitati, incercind sa se hraneasca din resturile mormanelor de gunoaie de la marginile marilor orase .

Pe langa toate acestea mai este si functia estetica si recreativa a padurii, deoarece ea este locul spre care ne indreptam in timpul liber dupa o saptamana de munca pentru a ne reface puterile, unde cautam sa ne intoarcem spre originii, spre natura mama care ne da de fiecare data energia, forta si intelepciunea de a merge cu demnitate mai departe. De aceea va rog,  pe fiecare dintre voi sa va puneti o intrebare simpla:

cum va fi viata in Romania, cum va fi viata pe Terra fara PADURE ?

Articol scris de: Dorina Stanciu, Geograf, Colegiul Tehnic Victor Ungureanu, Campia Turzii